Noi tensiuni în estul Mediteranei

Franţa a desfăşurat temporar două avioane de luptă Rafale şi două nave ale Marinei naţionale în Mediterana de Est, pe fondul tensiunilor dintre Grecia şi Turcia referitoare la exploatarea de zăcăminte de gaze, la o zi după anunţul preşedintelui Emmanuel Macron privind o consolidare a prezenţei militare franceze în această regiune.

Liderul de la Palatul Elysee a declarat miercuri că Franţa va creşte efectivele armate în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia.

Emmanuel Macron şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea „unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze.

”Situația în Mediterana de Est este preocupantă. Deciziile unilaterale ale Turciei cu privire la explorarea petrolieră provoacă tensiuni. Acestea trebuie să se oprească pentru a permite un dialog paşnic între cele  două țări vecine și aliate în cadrul NATO.”, a declarat șeful statului francez, Emmanuel Macron.

Tensiunile dintre Atena şi Ankara au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei, la câteva zile după ce Grecia a semnat un acord maritim cu Egiptul.

,,Franţa îşi va întări temporar prezenţa militară, pentru a monitoriza situaţia în regiune şi a-şi demonstra hotărârea de a respecta legislaţia internaţională.”, a declarat Emmanuel Macron.

Turcia şi Grecia şi-au semnalat miercuri disponibilitatea de a rezolva prin dialog disputa referitoare la explorarea hidrocarburilor în Mediterana, angajându-se în acelaşi timp să îşi apere interesele în regiune.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Ankarei.

Turcia și Grecia au opinii diferite referitoare la suprafaţa platourilor continentale în ape unde se află insule elene.

Ankara afirmă că are cel mai lung ţărm din estul Mediteranei, dar că este limitată la o fâşie îngustă de ape din cauza extinderii platoului continental al Greciei, pe baza prezenţei unor numeroase insule greceşti în apropierea ţărmului său. Ministrul turc al Apărării a dat ca exemplu insula elenă Kastellorizo, situată la circa doi kilometri de coasta sudică a Turciei şi la 570 de kilometri de Grecia continentală, ca sursă principală de frustrare.

”Grecia cere 40.000 de kilometri pătraţi de jurisdicţie maritimă din cauza insulei Kastellorizo…nu poate fi reconciliată cu orice logică. (…)În pofida acestor lucruri, dorim să credem că bunul simţ va prevala. Atât în teren, cât şi la masă, respectăm legislaţia internaţională, buna vecinătate şi dialogul. Dorim să ajungem la soluţii politice, prin mijloace pașnice, în conformitate cu legile internaţionale.”, a explicat ministrul turc al Apărării.

Pretenţia Greciei asupra apelor din jurul Kastellorizo se bazează pe o convenţie maritimă a Organizației Națiunilor Unite susţinută de multe ţări, dar nu şi de Turcia.

Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană vor discuta problema vineri, în cadrul unei teleconferinţe de urgenţă, la solicitarea guvernului elen. Ministrul elen de Externe se va întâlni vineri, la Viena, cu omologul său american Mike Pompeo, pentru a discuta despre acest conflict.

Redactor: Mihaela Țânțaru