Decizie istorică

Prinţul Paul de România a câştigat procesul privind legătura sa cu Casa Regală. Înalta Curte de Casație și justiție l-a recunoscut drept membru al Casei Regale. Printul Paul de România a convins instanțele de judecată că tatăl său ar fi fost primul succesor al tronului și nu fostul suveran, Regele Mihai. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză prinţului Paul de România, respingând recursul Regelui Mihai întâi faţă de la recunoaşterea unor hotărâri străine pe teritoriul României cu privire la admiterea dreptului de rudenie al lui Carol Mircea, tatăl prinţului Paul. Acest proces de recunoaştere a legăturii legitime a prinţului Carol Mircea faţă de Carol al II-lea, cu toate drepturile ce decurg din aceasta a durat în România 21 de ani. Relaţia de rudenie dintre regele Mihai şi prinţul Paul este una complexă şi pleacă în arborele genealogic de la Carol al II-lea. Unul dintre cei patru Regi ai României, Carol al II-lea a avut mai multe relaţii controversate de-a lungul timpului. El s-a căsătorit pentru prima oară în Ucraina, la Odessa, la 31 august 1918, cu Ioana Valentina Lambrino, cunoscută și drept Zizi Lambrino. Căsătoria nu a fost recunoscută de către Casa Regală, dar nici nu a fost anulată de către Biserica Ortodoxă. Fiul rezultat în urma acestei căsătorii, Carol Mircea, a înaintat în 1955 Tribunalului din Lisabona o cerere în care solicita să fie recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al II-lea. Ulterior, Tribunalul din Lisabona a stabilit că Prinţul Carol Mircea este fiul legitim al lui Carol al II-lea. La 1 aprilie 1999, Paul Lambrino, fiul lui Carol Mircea, a fost recunoscut ca succesor al familiei regale române de către Curtea de Apel Bucureşti. Din a doua căsătorie a regelui Carol al II-lea, cu Prinţesa Elena a Greciei şi Danemarcei, se naşte Regele Mihai I al României. El ajunge pentru prima data rege, după moartea bunicului său Ferdinand şi în urma renunţării la tron a tatălui său, în decembrie 1925.  Mihai I s-a căsătorit în 1948 cu Regina Ana, iar în urma acestei căsătorii au rezultat cinci fete. Cea mai mare, Principesa Margareta a fost numită drept succesoare la conducerea Casei Regale a României în 1997. Miza acestei dispute dintre Regele Mihai și Paul de România este uriasă și în strânsă legatura cu toate proprietățile care au aparținut cândva Regilor Romaniei. Pe lista bunurilor naționalizate în 27 mai 1948 ca urmare a abdicarii Regelui Mihai se regasesc: 16.000 de hectare de terenuri agricole situate în împrejurimile Bucureștilor, pe Valea Prahovei sau în Bărăgan. La acestea se adaugă zeci de mașini, camioane și chiar autocare folosite pentru exploatarea acestor ferme agricole, dar și terenuri forestiere: aproape 140.000 de hectare. Extrem de valoroase ar fi și vechile palate și castele, 12 la numar, între care de departe cele mai importante sunt Castelul Peleș, dar și Palatele Cotroceni și Snagov. În proprietatea familiei regale au fost ani la randul și vile, dar și clădiri în orașe și sate, dar și 15 cabane și case de vânătoare. Până acum, Regelui Mihai i-a fost restituit Peleșul și domeniul de la Savarsin, plus 17 hectare de pădure pe Valea Prahovei. Printului Paul i-au fost retrocedate în calitate de moștenitor al Elenei Lupescu, câteva terenuri. Paul de România a pierdut însă definitiv procesul de revendicare a vilei din Aleea Modrogan, unde se afla sediul central al PDL. El cere acum vila Elenei Lupescu din Bulevardul Pache Protopopescu.

Redactor: Doina Sîrbu

[youtube_video id=”r0tpT26T7Pc”]